
Se spune ca ochii sunt oglinda sufletului, ceea ce este foarte adevarat, insa as mentiona ca ei reprezinta mai mult decat atat, deoarece prin ei se poate reflecta si starea de sanatate, nu doar emotionalul. Ai observat cat de suparatoare sunt durerile de ochi, mai ales dupa ce ai stat o zi intreaga cu ei atintiti pe ecranul laptopului sau captivi intre randurile unei carti? Ochii obositi se resimt si, o data cu ei, ne resimtim si noi. Daca ochii obositi ne jeneaza, imagineaza-ti cum ar fi sa ne trezim intr-o dimineata cu vederea impaienjenita, ca si cum un val de ceata ni s-ar fi asternut peste ochi. Atunci cand vederea scade si se incetoseaza progresiv, cand culorile se estompeaza devenind din ce in ce mai intunecate ajungand, in timp, sa nu mai fie distinse, se poate vorbi despre cataracta.
De cele mai multe ori, cataracta este asociata cu varsta inaintata, studiile aratand ca un procent de 70% dintre persoanele trecute de 65 de ani sufera din pricina acestei afectiuni. Insa nu este o regula ca doar cei in varsta sa aiba cataracta. Exista si situatii in care apare la persoanele mai tinere, ca sa nu mai vorbim de cataracta juvenila (apare la copii) si de cea congenitala (innascuta).
Ce reprezinta cataracta si cum se manifesta?
Cataracta este o afectiune oftalmologica des intalnita, in urma careia vederea scade progresiv prin pierderea transparentei cristalinului. Mai este cunoscuta si ca “opacifierea cristalinului”. O pelicula opaca fina apare la nivelul cristalinului, blocand trecerea luminii sub retina, ceea ce cauzeaza tulburari de vedere. Se pare ca primele referinte despre cataracta dateaza din perioada Romei Antice, fiind regasite in lucrarea “De Medicinae” a lui Aulus Cornelius Celsus.
Cataracta se poate forma pe oricare dintre cele trei straturi ale lentilei si anume: capsula, cortex sau nucleu. De regula, cand cataracta este descoperita la nivelul cortexului sau al nucleului, este asociata cu varsta inaintata a pacientului. Netratata, cataracta poate duce la complicatii severe si chiar la orbire, ea fiind favorizata de razele UV ale soarelui dar si de anumite stari patologice generale (diabet, tratament cu cortizon, miopia forte, traumatisme oculare, etc.)
Oricare ar fi cauzele care au dus la aparitia cataractei, aceasta trebuie diagnosticata si tratata la timp. Daca tratamentul nu se instaureaza de timpuriu, simptomele cataractei se vor inrautati, ultima solutie de tratament ramanand cea realizata pe cale chirurgicala.
Curcuminul si cataracta
Se spune ca exista o legatura stransa intre bolile oculare, printre care se numara si cataracta, si deficientele nutritionale. Acele persoane care nu includ in hrana zilnica suficiente alimentele bogate in antioxidanti, care fumeaza si care sunt expuse la lumina soarelui excesiv dar si la actiunea unor poluanti, pot face cataracta.
Curcuminul – ingredientul activ si cel mai important factor antioxidant al radacinei de Curcuma loga (turmeric) – poate preveni formarea cataractei indusa de carenta de seleniu, de galactoza (provine din zaharul din lapte si este de patru ori mai nociva decat glucoza in aparitia cataractei) si de intoxicarea cu substante precum naftalina.
S-au efectuat studii ample prin care s-a demonstrat legatura benefica dintre administrarea de curcumin si prevenirea/ameliorarea cataractei. Un important studiu a fost efectuat la “Institutul National de Nutritie” din Hyderabad, India, cu privire la efectele pe care turmericul si polifenolul sau principal, curcuminul, le are asupra sobolanilor cu diabet indus prin administrare de streptozotocin. Diabetul zaharat este una dintre principalele cauze generatoare de cataracta. Sobolanii Wistar (cea mai veche tulpina de sobolani utilizata in cercetare) folositi in cadrul studiului au fost impartiti in patru grupe si au fost injectati cu streptozotocin (chimical folosit pentru distrugerea celulelor producatoare de insulina) 35 mg/kg greutate corporala, in vederea stimularii aparitiei diabetului. Sobolanii au fost grupati in functie de dieta lor si au fost monitorizati din punct de vedere al nivelului de zahar din sange (indicele glicemic).
Doua grupuri au primit o dieta nesuplimentata, neschimbata, in vreme ce restul grupurilor au primit, pe langa dieta normala, curcumin in cantitati variind intre 0,002% si 0,01% si 0,05% turmeric, timp de opt saptamani. La sfarsitul perioadei de testare, sobolanii au fost examinati pentru a se observa daca a existat o reducere a cataractei, precum si a nivelului de zahar din sange. De asemenea, s-a avut in vederea si studierea stresului oxidativ, modificarea continutului de proteine, modificarea cristalinului, etc.
Rezultatele au aratat ca nu a existat o prevenire in debutarea hiperglicemiei in randul sobolanilor in hrana carora a fost adaugat curcumin/turmeric insa a existat o intarziere semnificativa in evolutia cataractei prin prevenirea insolubilizari si a agregarii proteinelor in lentila ochiului cauzata de hiperglicemie. Curcuminul a inhibat peroxidarea lipidelor si a crescut nivelul antioxidantilor.
Concluzia trasa a fost aceea ca, atat turmericul cat si curcuminul pot fi utilizati cu succes in prevenirea formarii cataractei in cazul sobolanilor cu diabet zaharat. Rezultatele au oferit o speranta de luat in seama pentru utilizarea similara a curcuminului si turmericului ca agenti anti-cataractogenici in tratarea persoanelor cu diabet zaharat si cataracta aparuta in urma acestuia.
Stresul oxidativ si cataracta
Stresul oxidativ este una dintre cauzele formarii cataractei galactosemice (bilaterala, caracterizata la inceput prin opacitate corticala profunda, urmata de opacifiere totala; poate fi reversibila daca se administreaza un tratament precoce: regim fara galactoza). Un alt studiu realizat pe sobolanii din rasa Sprague-Dawley a incercat dovedirea eficacitatii curcuminului si turmericului in ceea ce priveste prevenirea aparitiei cataractei.
Subiectii au fost divizati in patru grupe si le-a fost administrat un procent de 30% de galactoza (sau dieta AIN-76) cu sau fara un procent de 0,0025% curcumin. Cercetatorii au folosit biomicroscopia cu lampa cu fanta pentru a monitoriza progresia cataractei dupa o zi, 22, respectiv 29 de zile. Dupa perioada de teste, subiectii au fost eutanasiati iar lentilele oculare au fost indepartate pentru a fi testata apoptoza. Lentilele sobolanilor carora li s-a administrat o dieta cu galactoza suplimentata cu curcumin au fost mai clare decat cele ale subiectilor hraniti doar cu o dieta bazata pe galactoza.
Concluzia a fost aceea ca curcuminul ar putea intarzia debutul cataractei induse de galactoza si ar putea scadea nivelul de apoptoza (moartea celulara) indusa de galactoza.
Intr-un alt studiu s-a incercat testarea stresului oxidativ si formarea cataractei. Sobolanii au primit o dieta AIN-76 timp de doua saptamani si apoi o doza zilnica de 75 mg de curcumin/kg greutate corporala in ulei de porumb sau doar ulei de porumb, pe o perioada de 14 zile. Dupa perioada de test, s-au analizat lentile, in absenta sau prezenta peroxidarii lipidice. Rezultatele au dovedit ca lentilele subiectilor carora li s-a administrat curcumin au fost mai rezistente la opacifierea cauzata de peroxidarea lipidelor.
Prin urmare, curcuminul (in doze reduse, nu ridicate) poate fi utilizat ca agent de protectie impotriva cataractei.