Curcuminul – ingredientul minune anti-îmbătrânire
Stiai ca de sanatatea ficatului depinde starea de bine a intregului organism? Fiind un organ extrem de complex ficatul influenteaza functionarea aparatului cardio-vascular, a sistemului circulator, a organelor digestive, dar si pe cea a creierului, a rinichilor si a sistemului limfatic. Alimentatia dezechilibrata, consumul exagerat de alcool si virusul hepatic pot deteriora functiile ficatului.
Afectiunile hepato-biliare se numara printre cele mai intalnite maladii ale aparatului digestiv. Datorita functiilor ficatului, toxinele, si alte substante care ajung in sange, sunt neutralizate.
Cele mai severe forme de suferinta hepatica sunt hepatitele virale sau epidemice si efectele generate de acestea. Exista mai multe forme de hepatita:
- transmise pe cale alimentara – hepatitele virale acute de tip A;
- transmise pe cale parenterala – transfuzii de sange infectat cu virus, injectii sau manevre stomatologice cu instrumente nesterilizate corespunzator, pe cale sexuala – hepatitele de tip B, C si D.
Hepatita de tip B macina ficatul incet, dar sigur
Hepatita serica sau hepatita de tip B, este o afectiune de natura infectioasa cauzata de un virus de tip ADN (adenovirus). In anul 1885, in Bremen, A. Lurman a identificat aceasta simptomele de hepatita B in randul docherilor care fusesera vaccinati impotriva variolei cu limfa vaccinala umana. Dintre cei 1289 de oameni care au fost vaccinati 15% s-au imbolnavit de hepatita sau icter prin inoculare, asa cum i se spunea atunci.
In 1942, in urma vaccinari anti-malarie a unui numar de 28.585 de persoane, 62 dintre acestea au decedat. In serul utilizat la prepararea vaccinului, se pare ca s-ar fi aflat un virus hepatic, purtatorul acestuia fiind un pacient asimptomatic. Aceasta este perioada in care hepatita de tip B a fost identificata si denumita initial “hepatita prin ser omolog”.
De-a lungul timpului, hepatita de tip B a cauzat epidemii in Asia si in Africa, aproximativ un sfert din populatia globului fiind infectata cu virusul hepatitei B.
Virusul nu se transmite printr-o simpla atingere sau strangere de mana ci prin expunerea la sange sau la secretiile infectate (contact sexual neprotejat, transfuzii de sange, tatuajele si piercingurile realizate in medii improprii cu ustensile nesterile, instrumentarul chirurgical si stomatologic, de la mama la copilul nou nascut).
Aproximativ 95% dintre persoanele infectate se pot vindeca prin eliminarea virusului din organism. Dar, atunci cand sistemul imunitar nu are forta necesara sa lupte cu virusul, infectia devine cronica, crescand riscul aparitiei cirozei, insuficientei hepatice sau cancerului hepatic.
Simptomele bolii se instaleaza in circa 12 saptamani de la infectare. Printre acestea se numara: febra, durerile articulare, stari accentuate de oboseala, dureri abdomninale in partea dreapta sub coaste (zona ficatului), ingalbenirea pielii (icter), urina inchisa la culoare. Uneori, chiar daca virusul este prezent in organism si poate fi transmis si altor persoane, simptomele nu isi fac simtita prezenta.
Diagnosticul poate fi pus in urma testelor de sange. Acestea au rolul de a identifica markerii hepatitei virale B si de a face diferenta intre forma acuta si cea crocia:
- AgHBs – antigenul de suprafata al virusului hepatitei B – daca testul iese pozitiv inseamna ca pacientul este purtator si poate infecta si alte persoane, iar daca iese negativ inseamna ca nu este infectat;
- Anticorpii anti HBs – rezultatul pozitiv indica prezenta anticorpilor impotriva virusului (in urma vaccinarii sau in urma unei infectii anterioare care acum nu mai este prezenta).
In timp, hepatita B deterioreza functiile ficatului. Initial, la nivelul ficatului se produce o usoara inflamatie care, din pacate, in timp, va conduce la fibroza, ciroza si, in cele din urma, la cancer hepatic. Virusul se multiplica si sfarseste prin a ataca celulele hepatice.
“Se pare ca distrugerea sau lezarea celulelor hepatice survine in urma peroxidarii acizilor grasi nesaturati in reticolul endoplasmatic si prin radicalii liberi, generati de unele enzime cum ar fi citocromul P450, fenomen care poate fi insotit si de pierderea ionilor de Ca extracelulari. Actiunea antihepatotoxica a unor substante active din plante poate interveni in oricare din fazele acestui proces.” (Fitoterapie traditionala si moderna)
Stiai ca si curcuminul inhiba actiunea virusului hepatic?
Studiile de laborator au concluzionat ca turmericul poseda proprietati antiinflamatorii ceea ce inseamna ca poate fi utilizat pentru insanatosirea ficatului inflamat din pricina hepatitelor de tip B sau C.
Turmericul, cunoscut ca fiind un deosebit condiment oriental, are importante actiuni hepatoprotectoare. Cei mai importanti compusi ai turmericului, cunoscuti sub numele de curcuminoizi, au calitati antioxidante, antiiflamatoare, anticancerigene. Compusul sau principal, curcuminul, are actiune coleretica dovedita, exercitand o vasta actiune hepato-protectoare.
La nivelul ficatului, curcuminul creste nivelul glutationului (peptida care contine cisteina, acid glutamic si glicina si care are functie de coenzima in numeroase reactii de oxidoreducere). Nivelul ridicat de glutation din sange este asociat cu longevitatea, iar atunci cand nivelul de glutation este scazut, se instaleaza afectiunile hepatice.
In urma studiilor de laborator s-a dovedit ca variate concentratii de curcumin inhiba virusul hepatic prin blocarea expresiei proteinei PGC-1 alpha, responsabila cu energia metabolica. Virusul hepatitei B declanseaza productia de PGC-1 alpha cu scopul de a-si spori capacitatea de replicare. Daca replicarea virusului s-a produs, curcuminul actioneaza prin activitatea sa antivirala blocand infectarea celulelor hepatice si inhiba virusul prin imposibilitatea legarii de membrana celulara si intra-celulara.
In anul 2009, s-a demonstrat ca turmericul, prin compusul sau principal, curcuminul, reuseste sa stopeze evolutia virusului care provoaca hepatita B. Un an mai tarziu, tot in urma unui studiu, s-a constatat ca curcuminul inhiba dezvoltarea virusului care sta la baza hepatitei C. Subiectilor de laborator le-a fost administrat curcumin si s-a constatat o imbunatatire semnificativa a functiilor hepatice prin detoxifierea ficatului de enzime si chimicale toxice.
In Romania, Iana Life iti ofera cel mai bun supliment care lupta impotriva virusului hepatic: Extract95 Curcumin&BioPerine
De ce este cel mai bun? Pentru ca are in compozitia sa curcumin de cea mai buna calitate, in concentratie de 95%. Pentru ca este insotit de BioPerine – extractul de piper negru in forma sa patentata – care are rolul e a creste biodisponibilitatea curcuminului si de a-l ajuta sa-si atinga scopul: acela de a readuce sanatatea celor care-l consuma. Pentru ca cei care au beneficiat deja de o cura cu acest supliment il recomanda ca fiind eficient. Pentru ca nu poseda reactii secundare, intareste sistemul imunitar si protejeaza intreaga stare de bine a organismului. Alaturi de un regim alimentar adecvat, de un stil de viata din care eliminam stresul, sedentarismul si negativismul, o cura cu Extract95 Curcumin&BioPerine are rolul de a ne proteja functiile hepatice.
Regimul alimentar chiar ne ajuta?
Bineinteles! Cand virusul hepatic isi face de cap in organism, se va acorda o importanta majora alimentatiei. Se vor evita ouale, carnea, branzeturile grase, grasimile. Treptat, se poate trece la un regim normocaloric, bogat in glucide si proteine, sarac in grasimi: lapte degresat, iaurt, branzica de vaca, fructe si legume fierte (in anumite etape si crude), cartofi copti sau fierti, peste alb. Se va evita consumul de alcool si alimentele care produc meteorism intestinal (ridichile, fasolea, vinetele, etc.). Nu trebuie omisa fitoterapia, caci si ea are un rol important in ameliorarea suferintelor hepato-biliare acute si cronice.
alte articole
